Teorie · A2 Mulțimi. Numere · clasa a VI-a
Mulțimi: apartenență, incluziune, reuniune, intersecție și diferență
Cum se scrie o mulțime, ce înseamnă apartenența și incluziunea, și cum se calculează reuniunea, intersecția și diferența a două mulțimi, cu exemple rezolvate de la bază până la problemele cu numărul de elemente.
De unde vine
Mulțimile par cel mai simplu lucru din matematică, dar au devenit o teorie abia la sfârșitul secolului al XIX-lea. Georg Cantor (1845–1918), născut în Rusia și profesor la Universitatea din Halle, în Germania, este considerat întemeietorul teoriei mulțimilor. Într-un articol din 1874 a arătat că numerele reale nu pot fi „numărate”, adică nu pot fi puse în corespondență unu-la-unu cu numerele naturale — deci există infinituri de mărimi diferite.
Semnele pe care le folosim azi sunt aproape la fel de noi. Matematicianul italian Giuseppe Peano a folosit semnele $\cap$ și $\cup$ pentru intersecție și reuniune în 1888, iar în 1889 a introdus pentru apartenență o literă epsilon, de la care vine semnul $\in$; el l-a explicat ca prescurtare a cuvântului latinesc „est”, adică „este”. Așa că $3\in A$ se citește, literal, „$3$ este (un element) din $A$”.
Desenele cu cercuri care se intersectează poartă numele lui John Venn, care le-a prezentat într-un articol din 1880. El însuși le spunea „cercuri euleriene”; denumirea de „diagramă Venn” a fost folosită mai târziu, de exemplu de Clarence Irving Lewis, într-o carte din 1918.
La ce folosește
Filtrele dintr-un magazin online sunt operații cu mulțimi. Dacă alegi „sub $100$ de lei” ȘI „în stoc”, vezi intersecția celor două mulțimi de produse; dacă alegi culoarea „roșu” SAU „albastru”, vezi reuniunea. Când $120$ de produse costă sub $100$ de lei, $80$ sunt în stoc și $50$ au ambele proprietăți, atunci $120+80-50=150$ de produse au cel puțin una dintre ele.
O firmă are două liste de adrese de e-mail pentru un anunț: una cu $3200$ de adrese și una cu $1800$, dintre care $700$ apar în ambele liste. Ca nimeni să nu primească mesajul de două ori, se trimite la reuniunea listelor: $3200+1800-700=4300$ de adrese. Bazele de date fac zilnic astfel de reuniuni, intersecții și diferențe.
Orarul unei școli, echipele de sport, grupele de limbi străine — oricând împarți oameni în grupuri care se pot suprapune, gândești în mulțimi. Diagrama Venn este felul cel mai rapid de a vedea cine este în ambele grupuri și cine în niciunul.
De bază
O mulțime este o colecție de obiecte distincte, numite elementele ei. Scriem $a\in A$ („$a$ aparține lui $A$”) dacă $a$ este element al lui $A$, și $a\notin A$ dacă nu este. Ordinea elementelor nu contează, iar fiecare element se scrie o singură dată.
O mulțime se poate da prin enumerare, $A=\{2,4,6,8\}$, sau printr-o proprietate, $B=\{x\in\mathbb{N}\mid x\le 3\}=\{0,1,2,3\}$. Atenție: $0$ este număr natural; mulțimea numerelor naturale fără $0$ se notează $\mathbb{N}^*$.
$A\subseteq B$ („$A$ este inclusă în $B$”) înseamnă că fiecare element al lui $A$ este și în $B$. Operațiile: reuniunea $A\cup B$ conține elementele aflate în cel puțin una dintre mulțimi; intersecția $A\cap B$ conține elementele comune; diferența $A\setminus B$ conține elementele lui $A$ care NU sunt în $B$.
Exemplu: $A=\{2,4,6,8\}$ și $B=\{1,2,3,4\}$. Atunci $A\cup B=\{1,2,3,4,6,8\}$ (elementele comune $2$ și $4$ se scriu o singură dată), $A\cap B=\{2,4\}$, $A\setminus B=\{6,8\}$ și $B\setminus A=\{1,3\}$. Observă că $A\setminus B$ și $B\setminus A$ sunt mulțimi diferite.
Exemplul 2: $2\in A$, dar $\{2\}\subseteq A$. Semnul $\in$ leagă un element de o mulțime; semnul $\subseteq$ leagă două mulțimi.
Mediu
În problemele de nivel mediu, mulțimile sunt date printr-o proprietate: întâi le scrii prin enumerare, apoi faci operația cerută.
Exemplu: $A=\{x\in\mathbb{N}\mid 3x-2<10\}$ și $B=\{x\in\mathbb{N}^*\mid x \text{ divide } 6\}$. Din $3x-2<10$ rezultă $3x<12$, adică $x<4$, deci $A=\{0,1,2,3\}$. Divizorii lui $6$ sunt $1,2,3,6$, deci $B=\{1,2,3,6\}$. Atunci $A\cap B=\{1,2,3\}$, $A\setminus B=\{0\}$ și $B\setminus A=\{6\}$.
Numărul de elemente al reuniunii: dacă aduni numărul elementelor lui $A$ cu al lui $B$, elementele comune sunt numărate de două ori, deci se scad o dată. Numărul elementelor lui $A\cup B$ este: elementele lui $A$ plus elementele lui $B$ minus elementele lui $A\cap B$.
Exemplul 2: într-o clasă de $30$ de elevi, $18$ joacă fotbal, $14$ joacă baschet, iar $5$ nu joacă niciunul dintre aceste sporturi. Cel puțin un sport joacă $30-5=25$ de elevi. În suma $18+14=32$, cei care joacă ambele sporturi sunt numărați de două ori, deci ei sunt $32-25=7$. Numai fotbal joacă $18-7=11$ elevi, iar numai baschet $14-7=7$ elevi. Verificare: $11+7+7+5=30$.
Cum recunoști problema: „cel puțin una”, „ambele”, „niciuna”, „numai una” sunt cuvinte care cer diagrama Venn — o zonă pentru fiecare categorie.
Avansat
Ideile care deblochează problemele grele cu mulțimi sunt: traduci proprietatea elementelor într-o regulă de divizibilitate, gândești pe zonele diagramei Venn și cauți cazurile extreme.
Ideea 1 — elementele comune a două mulțimi de forma „$n=ak+r$” sunt tot o progresie. Adaugi un număr potrivit, ca amândouă formele să devină multipli.
Exemplu: $A=\{n\in\mathbb{N}\mid n=4k+1,\ k\in\mathbb{N}\}$ și $B=\{n\in\mathbb{N}\mid n=6k+5,\ k\in\mathbb{N}\}$. Cel mai mic element al lui $A\cap B$ mai mare decât $50$? Dacă $n=4k+1$, atunci $n+7=4k+8=4(k+2)$ se divide cu $4$; dacă $n=6j+5$, atunci $n+7=6j+12=6(j+2)$ se divide cu $6$. Deci $n+7$ este multiplu al lui $[4,6]=12$: elementele comune sunt $5, 17, 29, 41, 53,\ldots$ Pentru $n>50$ cel mai mic este $53$. Verificare: $53=4\cdot 13+1=6\cdot 8+5$.
Ideea 2 — o mulțime se reconstituie din zone. Reuniunea se împarte în trei zone: numai în $A$ ($A\setminus B$), în ambele ($A\cap B$) și numai în $B$ ($B\setminus A$).
Exemplul 2: $A\cup B=\{1,2,3,4,5,6,7\}$, $A\cap B=\{3,5\}$ și $B\setminus A=\{6,7\}$. Elementele reuniunii care nu sunt în $A$ sunt exact cele din $B\setminus A$, deci $A=\{1,2,3,4,5\}$, iar $B=\{3,5,6,7\}$.
Ideea 3 — cazurile extreme. Dacă $A$ are $6$ elemente și $B$ are $9$, reuniunea îl conține pe $B$, deci are cel puțin $9$ elemente (când $A\subseteq B$) și cel mult $6+9=15$ (când mulțimile nu au elemente comune). Intersecția are cel mult $6$ elemente.
Exemplul 3: o mulțime cu $3$ elemente, $\{1,2,3\}$, are $2^3=8$ submulțimi: $\emptyset$, $\{1\}$, $\{2\}$, $\{3\}$, $\{1,2\}$, $\{1,3\}$, $\{2,3\}$, $\{1,2,3\}$. Fiecare element are două variante — este sau nu este în submulțime — deci numărul se dublează la fiecare element nou.
Greșeli frecvente
Confuzia dintre reuniune și intersecție: reuniunea ($\cup$) înseamnă „cel puțin într-una”, intersecția ($\cap$) înseamnă „în amândouă”. Pentru $A=\{1,3,5,7\}$ și $B=\{3,4,5,6\}$, $A\cup B=\{1,3,4,5,6,7\}$, nu $\{3,5\}$.
Elementele comune lăsate afară din reuniune sau numărate de două ori. Ele aparțin reuniunii, dar se scriu o singură dată; iar la numărare, $7+5$ elemente cu $3$ comune dau $7+5-3=9$, nu $12$, nici $15$.
Confuzia dintre $A\setminus B$ și $B\setminus A$: $A\setminus B$ păstrează elementele lui $A$ care nu sunt în $B$. Nu contează ce are $B$ în plus.
Uitarea lui $0$: $0\in\mathbb{N}$. Mulțimea $\{x\in\mathbb{N}\mid 2x+1<9\}$ este $\{0,1,2,3\}$, nu $\{1,2,3\}$.
Inegalitatea strictă citită ca „mai mic sau egal”: la $x<4$, numărul $4$ nu intră. Și o condiție de tip inegalitate nu se rezolvă ca ecuație: $2x+1<9$ are mai multe soluții, nu doar $x=4$.
Uitarea elementelor comune când reconstitui o mulțime: $B$ conține atât elementele care sunt numai în $B$, cât și pe cele din $A\cap B$.
Surse pentru partea istorică
- Georg Cantor (1845–1918), născut în Rusia, profesor la Halle, considerat întemeietorul teoriei mulțimilor; în 1874 a publicat demonstrația că numerele reale nu sunt numărabile — mathshistory.st-andrews.ac.uk
- Peano a folosit semnele ∩ și ∪ pentru intersecție și reuniune în 1888 și un epsilon pentru apartenență în 1889, ca prescurtare a latinescului est — mathshistory.st-andrews.ac.uk
- Semnul ∈ introdus de Peano în 1889, în Arithmetices principia — en.wikipedia.org
- John Venn a introdus diagramele în 1880 și le numea cercuri euleriene; termenul diagramă Venn apare la C. I. Lewis în 1918 — en.wikipedia.org
Text generat cu ajutorul unui model AI și verificat înainte de publicare.