Teorie · A2 Mulțimi. Numere · clasa a VI-a

Mulțimi: apartenență, incluziune, reuniune, intersecție și diferență

Cum se scrie o mulțime, ce înseamnă apartenența și incluziunea, și cum se calculează reuniunea, intersecția și diferența a două mulțimi, cu exemple rezolvate de la bază până la problemele cu numărul de elemente.

De unde vine

Mulțimile par cel mai simplu lucru din matematică, dar au devenit o teorie abia la sfârșitul secolului al XIX-lea. Georg Cantor (1845–1918), născut în Rusia și profesor la Universitatea din Halle, în Germania, este considerat întemeietorul teoriei mulțimilor. Într-un articol din 1874 a arătat că numerele reale nu pot fi „numărate”, adică nu pot fi puse în corespondență unu-la-unu cu numerele naturale — deci există infinituri de mărimi diferite.

Semnele pe care le folosim azi sunt aproape la fel de noi. Matematicianul italian Giuseppe Peano a folosit semnele $\cap$ și $\cup$ pentru intersecție și reuniune în 1888, iar în 1889 a introdus pentru apartenență o literă epsilon, de la care vine semnul $\in$; el l-a explicat ca prescurtare a cuvântului latinesc „est”, adică „este”. Așa că $3\in A$ se citește, literal, „$3$ este (un element) din $A$”.

Desenele cu cercuri care se intersectează poartă numele lui John Venn, care le-a prezentat într-un articol din 1880. El însuși le spunea „cercuri euleriene”; denumirea de „diagramă Venn” a fost folosită mai târziu, de exemplu de Clarence Irving Lewis, într-o carte din 1918.

La ce folosește

Filtrele dintr-un magazin online sunt operații cu mulțimi. Dacă alegi „sub $100$ de lei” ȘI „în stoc”, vezi intersecția celor două mulțimi de produse; dacă alegi culoarea „roșu” SAU „albastru”, vezi reuniunea. Când $120$ de produse costă sub $100$ de lei, $80$ sunt în stoc și $50$ au ambele proprietăți, atunci $120+80-50=150$ de produse au cel puțin una dintre ele.

O firmă are două liste de adrese de e-mail pentru un anunț: una cu $3200$ de adrese și una cu $1800$, dintre care $700$ apar în ambele liste. Ca nimeni să nu primească mesajul de două ori, se trimite la reuniunea listelor: $3200+1800-700=4300$ de adrese. Bazele de date fac zilnic astfel de reuniuni, intersecții și diferențe.

Orarul unei școli, echipele de sport, grupele de limbi străine — oricând împarți oameni în grupuri care se pot suprapune, gândești în mulțimi. Diagrama Venn este felul cel mai rapid de a vedea cine este în ambele grupuri și cine în niciunul.

De bază

O mulțime este o colecție de obiecte distincte, numite elementele ei. Scriem $a\in A$ („$a$ aparține lui $A$”) dacă $a$ este element al lui $A$, și $a\notin A$ dacă nu este. Ordinea elementelor nu contează, iar fiecare element se scrie o singură dată.

O mulțime se poate da prin enumerare, $A=\{2,4,6,8\}$, sau printr-o proprietate, $B=\{x\in\mathbb{N}\mid x\le 3\}=\{0,1,2,3\}$. Atenție: $0$ este număr natural; mulțimea numerelor naturale fără $0$ se notează $\mathbb{N}^*$.

$A\subseteq B$ („$A$ este inclusă în $B$”) înseamnă că fiecare element al lui $A$ este și în $B$. Operațiile: reuniunea $A\cup B$ conține elementele aflate în cel puțin una dintre mulțimi; intersecția $A\cap B$ conține elementele comune; diferența $A\setminus B$ conține elementele lui $A$ care NU sunt în $B$.

Exemplu: $A=\{2,4,6,8\}$ și $B=\{1,2,3,4\}$. Atunci $A\cup B=\{1,2,3,4,6,8\}$ (elementele comune $2$ și $4$ se scriu o singură dată), $A\cap B=\{2,4\}$, $A\setminus B=\{6,8\}$ și $B\setminus A=\{1,3\}$. Observă că $A\setminus B$ și $B\setminus A$ sunt mulțimi diferite.

Exemplul 2: $2\in A$, dar $\{2\}\subseteq A$. Semnul $\in$ leagă un element de o mulțime; semnul $\subseteq$ leagă două mulțimi.

Mediu

În problemele de nivel mediu, mulțimile sunt date printr-o proprietate: întâi le scrii prin enumerare, apoi faci operația cerută.

Exemplu: $A=\{x\in\mathbb{N}\mid 3x-2<10\}$ și $B=\{x\in\mathbb{N}^*\mid x \text{ divide } 6\}$. Din $3x-2<10$ rezultă $3x<12$, adică $x<4$, deci $A=\{0,1,2,3\}$. Divizorii lui $6$ sunt $1,2,3,6$, deci $B=\{1,2,3,6\}$. Atunci $A\cap B=\{1,2,3\}$, $A\setminus B=\{0\}$ și $B\setminus A=\{6\}$.

Numărul de elemente al reuniunii: dacă aduni numărul elementelor lui $A$ cu al lui $B$, elementele comune sunt numărate de două ori, deci se scad o dată. Numărul elementelor lui $A\cup B$ este: elementele lui $A$ plus elementele lui $B$ minus elementele lui $A\cap B$.

Exemplul 2: într-o clasă de $30$ de elevi, $18$ joacă fotbal, $14$ joacă baschet, iar $5$ nu joacă niciunul dintre aceste sporturi. Cel puțin un sport joacă $30-5=25$ de elevi. În suma $18+14=32$, cei care joacă ambele sporturi sunt numărați de două ori, deci ei sunt $32-25=7$. Numai fotbal joacă $18-7=11$ elevi, iar numai baschet $14-7=7$ elevi. Verificare: $11+7+7+5=30$.

Cum recunoști problema: „cel puțin una”, „ambele”, „niciuna”, „numai una” sunt cuvinte care cer diagrama Venn — o zonă pentru fiecare categorie.

Avansat

Ideile care deblochează problemele grele cu mulțimi sunt: traduci proprietatea elementelor într-o regulă de divizibilitate, gândești pe zonele diagramei Venn și cauți cazurile extreme.

Ideea 1 — elementele comune a două mulțimi de forma „$n=ak+r$” sunt tot o progresie. Adaugi un număr potrivit, ca amândouă formele să devină multipli.

Exemplu: $A=\{n\in\mathbb{N}\mid n=4k+1,\ k\in\mathbb{N}\}$ și $B=\{n\in\mathbb{N}\mid n=6k+5,\ k\in\mathbb{N}\}$. Cel mai mic element al lui $A\cap B$ mai mare decât $50$? Dacă $n=4k+1$, atunci $n+7=4k+8=4(k+2)$ se divide cu $4$; dacă $n=6j+5$, atunci $n+7=6j+12=6(j+2)$ se divide cu $6$. Deci $n+7$ este multiplu al lui $[4,6]=12$: elementele comune sunt $5, 17, 29, 41, 53,\ldots$ Pentru $n>50$ cel mai mic este $53$. Verificare: $53=4\cdot 13+1=6\cdot 8+5$.

Ideea 2 — o mulțime se reconstituie din zone. Reuniunea se împarte în trei zone: numai în $A$ ($A\setminus B$), în ambele ($A\cap B$) și numai în $B$ ($B\setminus A$).

Exemplul 2: $A\cup B=\{1,2,3,4,5,6,7\}$, $A\cap B=\{3,5\}$ și $B\setminus A=\{6,7\}$. Elementele reuniunii care nu sunt în $A$ sunt exact cele din $B\setminus A$, deci $A=\{1,2,3,4,5\}$, iar $B=\{3,5,6,7\}$.

Ideea 3 — cazurile extreme. Dacă $A$ are $6$ elemente și $B$ are $9$, reuniunea îl conține pe $B$, deci are cel puțin $9$ elemente (când $A\subseteq B$) și cel mult $6+9=15$ (când mulțimile nu au elemente comune). Intersecția are cel mult $6$ elemente.

Exemplul 3: o mulțime cu $3$ elemente, $\{1,2,3\}$, are $2^3=8$ submulțimi: $\emptyset$, $\{1\}$, $\{2\}$, $\{3\}$, $\{1,2\}$, $\{1,3\}$, $\{2,3\}$, $\{1,2,3\}$. Fiecare element are două variante — este sau nu este în submulțime — deci numărul se dublează la fiecare element nou.

Greșeli frecvente

Confuzia dintre reuniune și intersecție: reuniunea ($\cup$) înseamnă „cel puțin într-una”, intersecția ($\cap$) înseamnă „în amândouă”. Pentru $A=\{1,3,5,7\}$ și $B=\{3,4,5,6\}$, $A\cup B=\{1,3,4,5,6,7\}$, nu $\{3,5\}$.

Elementele comune lăsate afară din reuniune sau numărate de două ori. Ele aparțin reuniunii, dar se scriu o singură dată; iar la numărare, $7+5$ elemente cu $3$ comune dau $7+5-3=9$, nu $12$, nici $15$.

Confuzia dintre $A\setminus B$ și $B\setminus A$: $A\setminus B$ păstrează elementele lui $A$ care nu sunt în $B$. Nu contează ce are $B$ în plus.

Uitarea lui $0$: $0\in\mathbb{N}$. Mulțimea $\{x\in\mathbb{N}\mid 2x+1<9\}$ este $\{0,1,2,3\}$, nu $\{1,2,3\}$.

Inegalitatea strictă citită ca „mai mic sau egal”: la $x<4$, numărul $4$ nu intră. Și o condiție de tip inegalitate nu se rezolvă ca ecuație: $2x+1<9$ are mai multe soluții, nu doar $x=4$.

Uitarea elementelor comune când reconstitui o mulțime: $B$ conține atât elementele care sunt numai în $B$, cât și pe cele din $A\cap B$.

Surse pentru partea istorică

  • Georg Cantor (1845–1918), născut în Rusia, profesor la Halle, considerat întemeietorul teoriei mulțimilor; în 1874 a publicat demonstrația că numerele reale nu sunt numărabile — mathshistory.st-andrews.ac.uk
  • Peano a folosit semnele ∩ și ∪ pentru intersecție și reuniune în 1888 și un epsilon pentru apartenență în 1889, ca prescurtare a latinescului est — mathshistory.st-andrews.ac.uk
  • Semnul ∈ introdus de Peano în 1889, în Arithmetices principia — en.wikipedia.org
  • John Venn a introdus diagramele în 1880 și le numea cercuri euleriene; termenul diagramă Venn apare la C. I. Lewis în 1918 — en.wikipedia.org

Text generat cu ajutorul unui model AI și verificat înainte de publicare.

Toate temele · Simulări

Exersează tema

O fișă cu 6 probleme pe această temă, de la ușor la greu, fără limită de timp. La final vezi rezolvările și la ce nivel te-ai oprit.

Toate fișele, pe clase

An unhandled error has occurred. Reload 🗙

Rejoining the server...

Rejoin failed... trying again in seconds.

Failed to rejoin.
Please retry or reload the page.

The session has been paused by the server.

Failed to resume the session.
Please retry or reload the page.