Teorie · A5 Mulțimi. Numere · clasa a V-a
Fracțiile zecimale în clasa a V-a: virgula, aproximări, operații, media aritmetică și periodicitatea
Fracțiile zecimale așa cum se învață în clasa a V-a: legătura cu fracțiile cu numitorul 10, 100, 1000, compararea și rotunjirea, cele patru operații, media aritmetică, fracțiile periodice și transformarea lor în fracții ordinare, probleme cu unități de măsură, cu exemple rezolvate.
De unde vine
Fracțiile zecimale au devenit parte din viața de zi cu zi odată cu sistemul metric. El a fost pus în folosință în Franța în 1799 și are o idee simplă: unitățile mai mari sau mai mici se obțin înmulțind sau împărțind cu puteri ale lui $10$. De aceea prefixele latinești „centi-” și „mili-” înseamnă o sutime și o miime: $1$ cm $=0{,}01$ m, $1$ mm $=0{,}001$ m. Metrul însuși a fost ales ca a zece milioana parte din distanța de la Ecuator la Polul Nord.
Și banii noștri sunt zecimali. Leul, adoptat ca monedă la 22 aprilie 1867, se împarte în $100$ de bani, deci un preț de $4{,}35$ lei înseamnă $4$ lei și $35$ de bani. Numele „leu” vine de la o monedă olandeză, „leeuwendaalder”, adică „talerul cu leu”.
La 1 iulie 2005, în România s-a făcut o schimbare de monedă chiar cu virgula: $10\,000$ de lei vechi au devenit $1$ leu nou. Un preț de $25\,000$ de lei vechi a devenit $2{,}5$ lei noi — virgula s-a mutat cu $4$ locuri, pentru că $10\,000=10^4$.
La ce folosește
Prețurile pe kilogram se înmulțesc cu zecimale. Dacă merele costă $4{,}20$ lei kilogramul și iei $1{,}5$ kg, plătești $1{,}5\cdot 4{,}20=6{,}30$ lei. Cântarul din magazin face exact această înmulțire.
Media notelor este o împărțire cu rezultat zecimal. Cu notele $7$ și $8$, media este $(7+8):2=7{,}5$; cu $9$, $10$ și $8$, media este $27:3=9$. Media îți spune „în jurul cărei note” ești, chiar dacă nu ai luat niciodată nota aceea.
Transformările de unități mută virgula. Un traseu de $1250$ m are $1{,}25$ km, iar $5$ ture pe o pistă de atletism de $400$ m înseamnă $2000$ m, adică $2$ km.
De bază
Din clasele primare știi că $1$ m are $100$ cm și $1$ leu are $100$ de bani. Fracțiile zecimale scriu exact asta, cu virgulă: $1$ m și $35$ cm înseamnă $1{,}35$ m. În clasa a V-a înveți să calculezi cu ele și să le transformi în fracții ordinare și invers.
Cifrele de după virgulă sunt zecimi, sutimi, miimi: $3{,}07=3+\frac{0}{10}+\frac{7}{100}$. O fracție cu numitorul $10$, $100$, $1000$ se scrie direct cu virgulă: $\frac{47}{100}=0{,}47$. Dacă numitorul nu este de felul acesta, încearcă să amplifici.
Exemplu: $\frac{9}{25}$: amplificăm cu $4$ și obținem $\frac{36}{100}=0{,}36$. Invers, $2{,}05=\frac{205}{100}$, care se simplifică prin $5$: $\frac{41}{20}$.
Fracția ordinară $\frac{3}{4}$ și fracția zecimală $0{,}75$ sunt două scrieri ale aceluiași număr. Un număr care se poate scrie ca fracție $\frac{a}{b}$, cu $a$ și $b$ numere naturale și $b\neq 0$, se numește număr rațional pozitiv. Și numerele naturale sunt printre ele: $5=\frac{5}{1}$.
Pe axa numerelor, o fracție zecimală își are locul între două numere naturale. Pentru $1{,}3$ împarți segmentul de la $1$ la $2$ în $10$ părți egale și numeri $3$ zecimi de la $1$. Numărul $1{,}35$ este la jumătatea drumului dintre $1{,}3$ și $1{,}4$, iar $0{,}7$ este la $7$ zecimi după $0$. Ca la naturale, mai mare este numărul aflat mai la dreapta.
Înmulțirea cu $10$, $100$, $1000$ mută virgula la DREAPTA cu $1$, $2$, $3$ locuri; împărțirea mută virgula la STÂNGA.
Exemplul 2: $3{,}45\cdot 100=345$, iar $72{,}1:1000=0{,}0721$ (am completat cu zerouri în față ca să avem loc pentru mutare).
Compararea: întâi partea întreagă, apoi zecimalele, pe rând. Ca să vezi mai ușor, completează cu zerouri la dreapta, până au toate același număr de zecimale. Rotunjirea: te uiți la prima cifră pe care o tai; dacă este $5$ sau mai mare, ultima cifră păstrată crește cu $1$.
Exemplul 3: ordonează $2{,}3$, $2{,}03$ și $2{,}299$. Cu trei zecimale: $2{,}300$, $2{,}030$, $2{,}299$, deci $2{,}03<2{,}299<2{,}3$. Numărul $12{,}47$ rotunjit la unități este $12$, iar la zecimi este $12{,}5$.
Mediu
Adunarea și scăderea: așezi numerele virgulă sub virgulă și completezi cu zerouri unde lipsesc cifre.
Exemplu: ai $20$ de lei și cumperi o carte de $4{,}35$ lei și o minge de $7{,}8$ lei. Cheltui $4{,}35+7{,}80=12{,}15$ lei, iar rest primești $20{,}00-12{,}15=7{,}85$ lei.
Înmulțirea: înmulțești numerele ca și cum n-ar avea virgulă, apoi rezultatul primește atâtea zecimale câte au factorii împreună.
Exemplul 2: $2{,}4\cdot 0{,}35$: $24\cdot 35=840$; factorii au împreună $1+2=3$ zecimale, deci rezultatul este $0{,}840=0{,}84$.
Puterea unei fracții zecimale este tot o înmulțire repetată, deci se aplică aceeași regulă: ridici la putere numărul fără virgulă, iar zecimalele se adună. La pătrat numărul de zecimale se dublează, la cub se triplează.
Exemplul 3: $0{,}3^2=0{,}3\cdot 0{,}3=0{,}09$ (pentru că $3\cdot 3=9$ și sunt $2$ zecimale), nu $0{,}9$. La fel, $1{,}2^2=1{,}44$ ($12\cdot 12=144$) și $0{,}2^3=0{,}008$ ($2^3=8$, cu $3$ zecimale). Atunci $1{,}2^2-10\cdot 0{,}3^2=1{,}44-0{,}9=0{,}54$.
Împărțirea a două numere naturale poate da un rezultat zecimal: continui împărțirea după virgulă, adăugând zerouri la rest. Așa afli media aritmetică: aduni numerele și împarți suma la câte numere sunt.
Exemplul 4: $7:4=1{,}75$. Media numerelor $7$, $9$, $10$ și $8$ este $(7+9+10+8):4=34:4=8{,}5$.
Împărțirea unei fracții zecimale la un număr natural se face ca de obicei, iar virgula apare în cât când o „cobori” din deîmpărțit: $9{,}6:8=1{,}2$. La împărțirea la o fracție zecimală, înmulțești ambele numere cu $10$, $100$, … până când împărțitorul devine natural.
Exemplul 5: $1{,}44:0{,}12$: înmulțim ambele cu $100$ și obținem $144:12=12$.
Avansat
Unele împărțiri nu se termină niciodată: cifrele încep să se repete. Ideea este să te uiți la RESTURI. Restul este mereu mai mic decât împărțitorul, deci, mai devreme sau mai târziu, un rest apare a doua oară — și din acel moment totul se repetă.
Exemplu: $4:11$. Resturile sunt $4$, apoi $40=11\cdot 3+7$ (cifra $3$, restul $7$), apoi $70=11\cdot 6+4$ (cifra $6$, restul $4$). Restul $4$ a revenit, deci cifrele $3$ și $6$ se repetă la nesfârșit: $4:11=0{,}363636\ldots=0{,}(36)$. Grupul care se repetă se numește perioadă. La fel, $5:6=0{,}8333\ldots=0{,}8(3)$ — aici perioada începe după o cifră care nu se repetă.
Transformarea înapoi în fracție ordinară: pentru o periodică simplă, pui perioada la numărător și câte un $9$ pentru fiecare cifră a ei la numitor. Pentru una mixtă, la numărător scrii numărul format din cifrele de după virgulă minus partea care nu se repetă, iar la numitor câte un $9$ pentru fiecare cifră a perioadei și câte un $0$ pentru fiecare cifră neperiodică.
Exemplul 2: $0{,}(45)=\frac{45}{99}=\frac{5}{11}$ și $0{,}1(2)=\frac{12-1}{90}=\frac{11}{90}$. Verificare prin împărțire: $5:11=0{,}4545\ldots$ și $11:90=0{,}1222\ldots$
Calcule amestecate: transformi periodicele în fracții ordinare și respecți ordinea operațiilor.
Exemplul 3: $(2{,}5-0{,}(3)\cdot 1{,}5):0{,}25$. Cum $0{,}(3)=\frac{3}{9}=\frac{1}{3}$, avem $\frac{1}{3}\cdot 1{,}5=0{,}5$. În paranteză: $2{,}5-0{,}5=2$. La sfârșit: $2:0{,}25=200:25=8$.
Probleme cu unități de măsură: aduci totul la aceeași unitate înainte să calculezi. Reține că $1$ dm$^3$ $=1$ l.
Exemplul 4: un robinet curge $2{,}5$ l pe minut. În cât timp umple un vas de $45$ dm$^3$? Vasul are $45$ l, deci durează $45:2{,}5=450:25=18$ minute.
Exemplul 5: Ioana are notele $9$, $8$ și $8$. Media lor este $25:3=8{,}333\ldots=8{,}(3)$. Ce notă îi trebuie la a patra lucrare ca media să fie $8{,}5$? Patru note cu media $8{,}5$ au suma $8{,}5\cdot 4=34$, deci îi trebuie $34-25=9$.
Greșeli frecvente
Înmulțirea cu $10$ făcută prin adăugarea unui zero: $3{,}5\cdot 10$ nu este $3{,}50$ (care e tot $3{,}5$), ci $35$ — virgula se mută un loc la dreapta.
Adunarea fără virgulă sub virgulă: la $4{,}5+2{,}35$, dacă aliniezi cifrele la dreapta, aduni zecimi cu sutimi. Corect: $4{,}50+2{,}35=6{,}85$.
Rotunjirea din aproape în aproape: $12{,}448$ rotunjit la zecimi este $12{,}4$, pentru că decide numai cifra imediat următoare, $4$. Dacă rotunjești întâi la sutimi ($12{,}45$) și apoi la zecimi, ajungi greșit la $12{,}5$.
Virgula uitată la împărțire: $9{,}6:8$ nu este $12$, ci $1{,}2$. Când cobori cifra de după virgulă, pui virgula în cât.
Media rotunjită prea devreme: media lui $7$, $8$ și $10$ este $25:3=8{,}(3)$, nu $8{,}3$ — perioada nu se taie fără să spui că rotunjești.
Perioada pusă greșit: $0{,}8333\ldots$ se scrie $0{,}8(3)$, nu $0{,}(83)$ — cifra $8$ apare o singură dată, numai $3$ se repetă.
Surse pentru partea istorică
- Sistemul metric a fost pus în folosință în Franța în 1799; folosește multipli zecimali (puteri ale lui 10), cu prefixe latinești precum centi- și mili-; metrul era a zece milioana parte din distanța de la Ecuator la Polul Nord — en.wikipedia.org
- Leul a fost adoptat la 22 aprilie 1867, se împarte în 100 de bani, numele vine de la moneda olandeză leeuwendaalder; la 1 iulie 2005, 10 000 de lei vechi au devenit 1 leu nou — en.wikipedia.org
Text generat cu ajutorul unui model AI și verificat înainte de publicare.