Teorie · B5 Algebră · clasele VI–VII

Ecuații de gradul I: rezolvare, ecuații cu paranteze și cu fracții, probleme cu enunț

Cum se rezolvă o ecuație de gradul I, cum scapi de paranteze și de numitori, cum transformi o problemă cu enunț într-o ecuație și ce faci când coeficientul necunoscutei poate fi zero.

De unde vine

Ecuațiile de gradul I sunt printre cele mai vechi probleme de matematică scrise. Papirusul Rhind, copiat de scribul egiptean Ahmes în jurul anilor 1650–1550 î.Hr. după un text mai vechi, conține problemele „aha” (numerele 24–34), în care se caută o cantitate necunoscută. Problema 26 cere, în scriere de azi, soluția ecuației $x+\frac{x}{4}=15$ și o rezolvă prin „falsa ipoteză”: încerci $x=4$, obții $4+1=5$, adică de $3$ ori prea puțin, deci răspunsul este $4\cdot 3=12$.

Cuvântul „algebră” vine din titlul unei cărți scrise la Bagdad în jurul anului 820 de Muhammad al-Khwarizmi. „Al-jabr” („completarea”) însemna eliminarea termenilor negativi dintr-o ecuație, iar „al-muqabala” („echilibrarea”) reducerea termenilor egali din cei doi membri — exact ce faci azi când treci un termen dincolo de egal. Al-Khwarizmi scria totul în cuvinte, fără simboluri. Cartea a fost tradusă în latină de Robert de Chester în 1145.

Semnul egal l-a inventat galezul Robert Recorde, în cartea „The Whetstone of Witte” (1557). A ales două linii paralele de aceeași lungime pentru că, spunea el, nimic nu poate fi mai egal decât ele.

La ce folosește

Taxiul: o cursă costă $8$ lei pornirea plus $3$ lei pe kilometru. Dacă ai plătit $38$ de lei, distanța $k$ verifică $8+3k=38$, deci $k=\frac{30}{3}=10$ km.

Alegerea unui abonament: abonamentul A costă $30$ de lei pe lună plus $0{,}10$ lei pe minut, iar B costă $0{,}25$ lei pe minut, fără sumă fixă. Cele două costă la fel când $30+0{,}1m=0{,}25m$, adică $0{,}15m=30$ și $m=200$ de minute (amândouă $50$ de lei). Cine vorbește mai mult de $200$ de minute pe lună câștigă cu A.

Temperatura: în țările care folosesc grade Fahrenheit, $F=1{,}8\,C+32$. Dacă termometrul arată $77$ °F, ecuația $1{,}8\,C+32=77$ dă $C=\frac{45}{1{,}8}=25$ °C.

De bază

O ecuație de gradul I cu necunoscuta $x$ se poate aduce la forma $ax+b=0$, cu $a\neq 0$. Ea are o singură soluție, $x=-\frac{b}{a}$.

Ecuația rămâne echivalentă (are aceleași soluții) dacă aduni sau scazi același număr în ambii membri, sau dacă înmulțești ori împarți ambii membri la același număr diferit de $0$. „Trecerea unui termen în celălalt membru cu semn schimbat” este tocmai scăderea lui din ambii membri.

Exemplu: $3x+5=20$. Scădem $5$: $3x=15$. Împărțim la $3$: $x=5$. Verificare: $3\cdot 5+5=20$.

Exemplul 2: $\frac{x}{4}-1=2$. Adunăm $1$: $\frac{x}{4}=3$. Înmulțim cu $4$: $x=12$.

Mediu

Ecuațiile de la examen au de obicei paranteze sau numitori. Pașii sunt mereu aceiași: scapi de numitori, desfaci parantezele, aduci termenii cu $x$ într-un membru și numerele în celălalt, reduci, împarți la coeficient.

Exemplu: $3(x-2)-2(x+1)=4$. Desfacem: $3x-6-2x-2=4$, adică $x-8=4$, deci $x=12$. Atenție: $-2(x+1)=-2x-2$; factorul cu semnul lui se înmulțește cu fiecare termen.

Exemplul 2: $\frac{x+2}{3}-\frac{x-1}{4}=2$. Înmulțim TOȚI termenii, inclusiv membrul drept, cu numitorul comun $12$: $4(x+2)-3(x-1)=24$, adică $4x+8-3x+3=24$, deci $x+11=24$ și $x=13$.

Problemele cu enunț: alegi necunoscuta (scrii ce reprezintă), traduci enunțul într-o ecuație, o rezolvi, verifici în enunț și răspunzi exact la ce se cere.

Exemplul 3: Ana are de trei ori mai mulți bani decât Ion. Dacă Ana îi dă lui Ion $20$ de lei, vor avea sume egale. Cu $x$ banii lui Ion: $3x-20=x+20$, deci $2x=40$ și $x=20$. Ion are $20$ de lei, iar Ana $60$ de lei. Verificare: $60-20=40=20+20$.

Avansat

Ideea 1 — când coeficientul necunoscutei conține un parametru, poate deveni $0$. Atunci ecuația $ax=b$ nu mai este de gradul I: dacă $a=0$ și $b\neq 0$, nu are nicio soluție; dacă $a=0$ și $b=0$, orice număr este soluție.

Exemplu: pentru ce număr real $m$ ecuația $(m+1)x=m-2$ nu are nicio soluție? Dacă $m\neq -1$, ecuația are soluția unică $x=\frac{m-2}{m+1}$. Pentru $m=-1$ ea devine $0\cdot x=-3$, imposibil. Deci $m=-1$.

Ideea 2 — în problemele cu „ce a rămas”, notezi cu $x$ întregul și scrii fiecare parte cu el; nu număra pe rând din coadă decât dacă se cere.

Exemplul 2: un elev citește o carte în trei zile: în prima zi un sfert din carte, în a doua o treime din paginile rămase, iar în a treia ultimele $90$ de pagini. Câte pagini are cartea? Cu $N$ pagini, după prima zi rămân $\frac{3N}{4}$; a doua zi citește o treime din ele, deci rămân $\frac{2}{3}\cdot\frac{3N}{4}=\frac{N}{2}$. Acestea sunt cele $90$ de pagini, deci $N=180$. Verificare: $45$ de pagini în prima zi, rămân $135$; $45$ în a doua, rămân $90$.

Ideea 3 — soluția trebuie să aibă sens în enunț. Un număr de persoane sau de pagini trebuie să fie natural; dacă ecuația dă altceva, fie ai greșit, fie problema cere să arăți că situația este imposibilă.

Greșeli frecvente

Termenul trecut în celălalt membru fără schimbarea semnului: din $2x-7=11$ rezultă $2x=11+7=18$, nu $2x=11-7$.

Oprirea înainte de capăt: din $2x=18$ mai împarți la $2$ ($x=9$); din $\frac{x}{3}=3$ înmulțești cu $3$ ($x=9$), nu împarți.

Semnele la desfacerea parantezelor: $-3(x+1)=-3x-3$ și $-2(x-1)=-2x+2$. Factorul se înmulțește cu fiecare termen, cu semnul lui.

Înmulțirea cu numitorul comun doar a unui membru: în $\frac{x+1}{2}-\frac{x-1}{3}=2$ și membrul drept se înmulțește cu $6$, deci devine $12$.

Minusul pierdut la final: din $-x=10$ rezultă $x=-10$.

Răspuns la altă întrebare decât cea pusă: dacă se cere cel mai mare dintre trei numere consecutive, după ce afli $x=15$ răspunsul este $x+2=17$. Și nu presupune că o ecuație are mereu soluție: $0\cdot x=3$ nu are niciuna.

Surse pentru partea istorică

  • Papirusul Rhind a fost scris în jurul anului 1650 î.Hr. de Ahmes, care copia un document cu 200 de ani mai vechi — mathshistory.st-andrews.ac.uk
  • Papirusul Rhind, copiat de Ahmes în jurul anului 1550 î.Hr. după un text mai vechi, problemele „aha” 24–34 — en.wikipedia.org
  • Problema 26 din papirusul Rhind, x + x/4 = 15, rezolvată prin falsa ipoteză — en.wikipedia.org
  • Al-Khwarizmi (c. 780–850), Casa Înțelepciunii din Bagdad, al-jabr (completarea) și al-muqabala (echilibrarea), matematică scrisă numai în cuvinte — mathshistory.st-andrews.ac.uk
  • Cartea al-jabr, scrisă la Bagdad în jurul anului 820, originea cuvântului algebră, tradusă în latină de Robert de Chester în 1145 — en.wikipedia.org
  • Robert Recorde, semnul egal, „The Whetstone of Witte” (1557), două linii paralele de aceeași lungime — en.wikipedia.org

Text generat cu ajutorul unui model AI și verificat înainte de publicare.

Toate temele · Simulări

Exersează tema

O fișă cu 6 probleme pe această temă, de la ușor la greu, fără limită de timp. La final vezi rezolvările și la ce nivel te-ai oprit.

Toate fișele, pe clase

An unhandled error has occurred. Reload 🗙

Rejoining the server...

Rejoin failed... trying again in seconds.

Failed to rejoin.
Please retry or reload the page.

The session has been paused by the server.

Failed to resume the session.
Please retry or reload the page.