Teorie · B8 Algebră · clasele VII–VIII

Funcții: produs cartezian, sistem de axe, distanța dintre două puncte, funcția liniară

Produsul cartezian, punctele în sistemul de axe, distanța dintre două puncte și funcția liniară f(x) = ax + b cu graficul ei, explicate pas cu pas, cu exemple rezolvate de la bază la problemele de tip III.3.

De unde vine

Ideea de a descrie un punct prin numere și o curbă printr-o ecuație a fost publicată în 1637 de René Descartes, în lucrarea „La Géométrie”, pe când trăia în Olanda. Pierre de Fermat a ajuns independent la aceeași idee, dar nu a publicat-o. Numele „cartezian” vine de la forma latină a numelui lui Descartes, Cartesius.

Surprinzător, nici Descartes, nici Fermat nu au folosit două axe perpendiculare, ca noi: ei măsurau lungimile față de o singură axă. Perechea de axe a apărut mai târziu, după ce „La Géométrie” a fost tradusă în latină, în 1649, de Frans van Schooten și elevii lui.

Cuvântul „funcție” apare la Gottfried Wilhelm Leibniz în 1673, pentru linii care „îndeplinesc o funcție” într-o figură. În 1694, Johann Bernoulli, într-o scrisoare către Leibniz, numea funcție o cantitate formată din mărimi variabile și constante. Scrierea $f(x)$, pe care o folosim azi, o datorăm lui Leonhard Euler, în secolul al XVIII-lea.

La ce folosește

Tarife. Un taxi cere $5$ lei la pornire și $3$ lei pe kilometru. Prețul este funcția liniară $f(x)=3x+5$, unde $x$ este numărul de kilometri: o cursă de $12$ km costă $f(12)=41$ de lei. Termenul liber, $5$, este prețul pentru $0$ km — locul unde graficul taie axa $Oy$ —, iar coeficientul $3$ arată cât crește prețul la fiecare kilometru.

Hărți. Pe o hartă cu caroiaj de câte $1$ km, școala se află în punctul $(1,2)$, iar casa în $(7,10)$. În linie dreaptă, distanța este $\sqrt{(7-1)^2+(10-2)^2}=\sqrt{36+64}=10$ km. Pe străzi paralele cu axele, drumul are $6+8=14$ km. GPS-ul, jocurile video și desenul tehnic lucrează toate cu coordonate.

Conversii. Temperatura în grade Fahrenheit se obține din cea în grade Celsius printr-o funcție liniară: $F=1{,}8\cdot C+32$. O zi de $25^\circ$C înseamnă $77^\circ$F.

De bază

Produsul cartezian a două mulțimi $A$ și $B$ este mulțimea tuturor perechilor ordonate $(a,b)$, cu $a\in A$ și $b\in B$: $A\times B=\{(a,b)\mid a\in A,\ b\in B\}$. Ordinea contează: $(1,3)\neq(3,1)$. Dacă $A$ are $2$ elemente și $B$ are $3$, atunci $A\times B$ are $2\cdot 3=6$ elemente.

Sistemul de axe ortogonale $xOy$: fiecare punct are două coordonate, $M(x,y)$ — întâi abscisa $x$ (pe axa $Ox$), apoi ordonata $y$ (pe axa $Oy$). Punctele de pe axa $Ox$ au $y=0$, iar cele de pe axa $Oy$ au $x=0$.

Distanța dintre punctele $A(x_A,y_A)$ și $B(x_B,y_B)$ este $AB=\sqrt{(x_B-x_A)^2+(y_B-y_A)^2}$. Formula este teorema lui Pitagora: diferențele coordonatelor sunt catetele unui triunghi dreptunghic.

Exemplu: $A(2,-1)$ și $B(7,11)$. Diferențele sunt $7-2=5$ și $11-(-1)=12$, deci $AB=\sqrt{25+144}=\sqrt{169}=13$.

O funcție $f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}$, $f(x)=ax+b$, se numește funcție liniară. Graficul ei este o dreaptă. Punctul $M(m,n)$ aparține graficului exact atunci când $f(m)=n$.

Exemplul 2: $f(x)=4x-3$. Atunci $f(2)=4\cdot 2-3=5$, deci $(2,5)$ este pe grafic. Punctul $P(-1,-7)$ aparține și el graficului, pentru că $f(-1)=-4-3=-7$.

Mediu

Problemele de tip III.3 combină aproape mereu aceleași trei operații: intersecția graficului cu axele, aflarea funcției din două puncte, și un calcul de arie sau de distanță.

Intersecția cu axa $Ox$: rezolvi $f(x)=0$ și obții punctul $(x,0)$. Intersecția cu axa $Oy$: calculezi $f(0)=b$ și obții punctul $(0,b)$. Pentru că graficul este o dreaptă, două puncte îl determină complet.

Exemplu (figura de mai jos): $f(x)=-3x+6$. Din $-3x+6=0$ rezultă $x=2$, deci graficul taie $Ox$ în $A(2,0)$. Din $f(0)=6$, graficul taie $Oy$ în $B(0,6)$. Triunghiul $AOB$ este dreptunghic în $O$, cu catetele $OA=2$ și $OB=6$, deci aria lui este $\frac{2\cdot 6}{2}=6$.

Aflarea funcției din două puncte: fiecare punct dă o ecuație, și obții un sistem în $a$ și $b$.

Exemplul 2: graficul lui $f(x)=ax+b$ trece prin $A(1,1)$ și $B(3,7)$. Atunci $a+b=1$ și $3a+b=7$. Scăzând, $2a=6$, deci $a=3$ și $b=-2$: $f(x)=3x-2$. Verificare: $f(3)=9-2=7$.

Mijlocul segmentului $[AB]$ are coordonatele $\left(\frac{x_A+x_B}{2},\frac{y_A+y_B}{2}\right)$. De exemplu, mijlocul segmentului cu capetele $(3,-1)$ și $(5,7)$ este $(4,3)$.

Figură pentru mediu

Avansat

Ideea 1 — două grafice se intersectează acolo unde funcțiile au aceeași valoare: rezolvi ecuația $f(x)=g(x)$. Apoi un triunghi cu o latură pe axa $Ox$ are înălțimea egală cu ordonata vârfului opus, luată pozitiv.

Exemplu: $f(x)=2x+2$ și $g(x)=-x+5$. Din $2x+2=-x+5$ rezultă $3x=3$, deci $x=1$ și $f(1)=4$: graficele se intersectează în $M(1,4)$. Graficul lui $f$ taie $Ox$ în $P(-1,0)$, iar al lui $g$ în $Q(5,0)$. Triunghiul $PQM$ are baza $PQ=5-(-1)=6$ și înălțimea $4$, deci aria $\frac{6\cdot 4}{2}=12$.

Ideea 2 — distanța de la originea $O$ la grafic este înălțimea triunghiului dreptunghic format cu axele, adică produsul catetelor împărțit la ipotenuză (aria scrisă în două feluri).

Exemplul 2: graficul unei funcții liniare taie axele în $A(3,0)$ și $B(0,4)$. Atunci $AB=\sqrt{9+16}=5$, iar distanța de la $O$ la dreapta $AB$ este $\frac{OA\cdot OB}{AB}=\frac{3\cdot 4}{5}=\frac{12}{5}=2{,}4$.

Ideea 3 — când funcția are un coeficient necunoscut și ți se dă un punct de pe grafic, înlocuiește coordonatele: de exemplu, dacă $(2,-5)$ este pe graficul lui $f(x)=ax+3$, atunci $2a+3=-5$, deci $a=-4$. Și, pentru a arăta că trei puncte sunt coliniare, afli funcția al cărei grafic trece prin primele două și verifici că al treilea este pe același grafic.

Greșeli frecvente

Înlocuirea greșită a lui $x$: la $f(x)=3x-5$, $f(2)=3\cdot 2-5=1$. Nu se înmulțește și termenul liber cu $2$, iar semnul minus nu se pierde.

Coordonatele inversate: în $M(1,3)$, $1$ este abscisa și $3$ este ordonata. Ca să verifici că $M$ este pe grafic, calculezi $f(1)$ și compari cu $3$.

Confuzia dintre axe: punctul de pe $Ox$ se află rezolvând $f(x)=0$; punctul de pe $Oy$ este $(0,f(0))$. La $f(x)=-2x+6$, intersecția cu $Ox$ este $(3,0)$, nu $(0,6)$.

Distanța fără Pitagora: diferențele coordonatelor nu se adună, se ridică la pătrat și se extrage radicalul — $\sqrt{3^2+4^2}=5$, nu $3+4=7$. Nu uita radicalul, și scade coordonatele, nu le aduna.

Panta și termenul liber greșite: $a$ este raportul dintre diferența ordonatelor și diferența absciselor, iar $b$ este $f(0)$, nu $f(1)$.

Aria triunghiului cu axele: catetele sunt lungimi, deci se iau pozitiv (punctul $(0,-4)$ dă cateta $4$), iar produsul lor se împarte la $2$.

Surse pentru partea istorică

  • Descartes a publicat ideea în 1637, în Olanda; Fermat a descoperit-o independent fără să o publice; ambii au folosit o singură axă, perechea de axe apărând după traducerea latină din 1649 a lui Frans van Schooten; numele vine de la Cartesius — en.wikipedia.org
  • Leibniz a folosit cuvântul funcție în 1673; Johann Bernoulli l-a definit într-o scrisoare către Leibniz în 1694 — mathshistory.st-andrews.ac.uk
  • Euler a fost primul care a scris f(x) pentru valoarea funcției f în x — en.wikipedia.org

Text generat cu ajutorul unui model AI și verificat înainte de publicare.

Toate temele · Simulări

Exersează tema

O fișă cu 6 probleme pe această temă, de la ușor la greu, fără limită de timp. La final vezi rezolvările și la ce nivel te-ai oprit.

Toate fișele, pe clase

An unhandled error has occurred. Reload 🗙

Rejoining the server...

Rejoin failed... trying again in seconds.

Failed to rejoin.
Please retry or reload the page.

The session has been paused by the server.

Failed to resume the session.
Please retry or reload the page.