Teorie · B8 Algebră · clasele VII–VIII
Funcții: produs cartezian, sistem de axe, distanța dintre două puncte, funcția liniară
Produsul cartezian, punctele în sistemul de axe, distanța dintre două puncte și funcția liniară f(x) = ax + b cu graficul ei, explicate pas cu pas, cu exemple rezolvate de la bază la problemele de tip III.3.
De unde vine
Ideea de a descrie un punct prin numere și o curbă printr-o ecuație a fost publicată în 1637 de René Descartes, în lucrarea „La Géométrie”, pe când trăia în Olanda. Pierre de Fermat a ajuns independent la aceeași idee, dar nu a publicat-o. Numele „cartezian” vine de la forma latină a numelui lui Descartes, Cartesius.
Surprinzător, nici Descartes, nici Fermat nu au folosit două axe perpendiculare, ca noi: ei măsurau lungimile față de o singură axă. Perechea de axe a apărut mai târziu, după ce „La Géométrie” a fost tradusă în latină, în 1649, de Frans van Schooten și elevii lui.
Cuvântul „funcție” apare la Gottfried Wilhelm Leibniz în 1673, pentru linii care „îndeplinesc o funcție” într-o figură. În 1694, Johann Bernoulli, într-o scrisoare către Leibniz, numea funcție o cantitate formată din mărimi variabile și constante. Scrierea $f(x)$, pe care o folosim azi, o datorăm lui Leonhard Euler, în secolul al XVIII-lea.
La ce folosește
Tarife. Un taxi cere $5$ lei la pornire și $3$ lei pe kilometru. Prețul este funcția liniară $f(x)=3x+5$, unde $x$ este numărul de kilometri: o cursă de $12$ km costă $f(12)=41$ de lei. Termenul liber, $5$, este prețul pentru $0$ km — locul unde graficul taie axa $Oy$ —, iar coeficientul $3$ arată cât crește prețul la fiecare kilometru.
Hărți. Pe o hartă cu caroiaj de câte $1$ km, școala se află în punctul $(1,2)$, iar casa în $(7,10)$. În linie dreaptă, distanța este $\sqrt{(7-1)^2+(10-2)^2}=\sqrt{36+64}=10$ km. Pe străzi paralele cu axele, drumul are $6+8=14$ km. GPS-ul, jocurile video și desenul tehnic lucrează toate cu coordonate.
Conversii. Temperatura în grade Fahrenheit se obține din cea în grade Celsius printr-o funcție liniară: $F=1{,}8\cdot C+32$. O zi de $25^\circ$C înseamnă $77^\circ$F.
De bază
Produsul cartezian a două mulțimi $A$ și $B$ este mulțimea tuturor perechilor ordonate $(a,b)$, cu $a\in A$ și $b\in B$: $A\times B=\{(a,b)\mid a\in A,\ b\in B\}$. Ordinea contează: $(1,3)\neq(3,1)$. Dacă $A$ are $2$ elemente și $B$ are $3$, atunci $A\times B$ are $2\cdot 3=6$ elemente.
Sistemul de axe ortogonale $xOy$: fiecare punct are două coordonate, $M(x,y)$ — întâi abscisa $x$ (pe axa $Ox$), apoi ordonata $y$ (pe axa $Oy$). Punctele de pe axa $Ox$ au $y=0$, iar cele de pe axa $Oy$ au $x=0$.
Distanța dintre punctele $A(x_A,y_A)$ și $B(x_B,y_B)$ este $AB=\sqrt{(x_B-x_A)^2+(y_B-y_A)^2}$. Formula este teorema lui Pitagora: diferențele coordonatelor sunt catetele unui triunghi dreptunghic.
Exemplu: $A(2,-1)$ și $B(7,11)$. Diferențele sunt $7-2=5$ și $11-(-1)=12$, deci $AB=\sqrt{25+144}=\sqrt{169}=13$.
O funcție $f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}$, $f(x)=ax+b$, se numește funcție liniară. Graficul ei este o dreaptă. Punctul $M(m,n)$ aparține graficului exact atunci când $f(m)=n$.
Exemplul 2: $f(x)=4x-3$. Atunci $f(2)=4\cdot 2-3=5$, deci $(2,5)$ este pe grafic. Punctul $P(-1,-7)$ aparține și el graficului, pentru că $f(-1)=-4-3=-7$.
Mediu
Problemele de tip III.3 combină aproape mereu aceleași trei operații: intersecția graficului cu axele, aflarea funcției din două puncte, și un calcul de arie sau de distanță.
Intersecția cu axa $Ox$: rezolvi $f(x)=0$ și obții punctul $(x,0)$. Intersecția cu axa $Oy$: calculezi $f(0)=b$ și obții punctul $(0,b)$. Pentru că graficul este o dreaptă, două puncte îl determină complet.
Exemplu (figura de mai jos): $f(x)=-3x+6$. Din $-3x+6=0$ rezultă $x=2$, deci graficul taie $Ox$ în $A(2,0)$. Din $f(0)=6$, graficul taie $Oy$ în $B(0,6)$. Triunghiul $AOB$ este dreptunghic în $O$, cu catetele $OA=2$ și $OB=6$, deci aria lui este $\frac{2\cdot 6}{2}=6$.
Aflarea funcției din două puncte: fiecare punct dă o ecuație, și obții un sistem în $a$ și $b$.
Exemplul 2: graficul lui $f(x)=ax+b$ trece prin $A(1,1)$ și $B(3,7)$. Atunci $a+b=1$ și $3a+b=7$. Scăzând, $2a=6$, deci $a=3$ și $b=-2$: $f(x)=3x-2$. Verificare: $f(3)=9-2=7$.
Mijlocul segmentului $[AB]$ are coordonatele $\left(\frac{x_A+x_B}{2},\frac{y_A+y_B}{2}\right)$. De exemplu, mijlocul segmentului cu capetele $(3,-1)$ și $(5,7)$ este $(4,3)$.
Avansat
Ideea 1 — două grafice se intersectează acolo unde funcțiile au aceeași valoare: rezolvi ecuația $f(x)=g(x)$. Apoi un triunghi cu o latură pe axa $Ox$ are înălțimea egală cu ordonata vârfului opus, luată pozitiv.
Exemplu: $f(x)=2x+2$ și $g(x)=-x+5$. Din $2x+2=-x+5$ rezultă $3x=3$, deci $x=1$ și $f(1)=4$: graficele se intersectează în $M(1,4)$. Graficul lui $f$ taie $Ox$ în $P(-1,0)$, iar al lui $g$ în $Q(5,0)$. Triunghiul $PQM$ are baza $PQ=5-(-1)=6$ și înălțimea $4$, deci aria $\frac{6\cdot 4}{2}=12$.
Ideea 2 — distanța de la originea $O$ la grafic este înălțimea triunghiului dreptunghic format cu axele, adică produsul catetelor împărțit la ipotenuză (aria scrisă în două feluri).
Exemplul 2: graficul unei funcții liniare taie axele în $A(3,0)$ și $B(0,4)$. Atunci $AB=\sqrt{9+16}=5$, iar distanța de la $O$ la dreapta $AB$ este $\frac{OA\cdot OB}{AB}=\frac{3\cdot 4}{5}=\frac{12}{5}=2{,}4$.
Ideea 3 — când funcția are un coeficient necunoscut și ți se dă un punct de pe grafic, înlocuiește coordonatele: de exemplu, dacă $(2,-5)$ este pe graficul lui $f(x)=ax+3$, atunci $2a+3=-5$, deci $a=-4$. Și, pentru a arăta că trei puncte sunt coliniare, afli funcția al cărei grafic trece prin primele două și verifici că al treilea este pe același grafic.
Greșeli frecvente
Înlocuirea greșită a lui $x$: la $f(x)=3x-5$, $f(2)=3\cdot 2-5=1$. Nu se înmulțește și termenul liber cu $2$, iar semnul minus nu se pierde.
Coordonatele inversate: în $M(1,3)$, $1$ este abscisa și $3$ este ordonata. Ca să verifici că $M$ este pe grafic, calculezi $f(1)$ și compari cu $3$.
Confuzia dintre axe: punctul de pe $Ox$ se află rezolvând $f(x)=0$; punctul de pe $Oy$ este $(0,f(0))$. La $f(x)=-2x+6$, intersecția cu $Ox$ este $(3,0)$, nu $(0,6)$.
Distanța fără Pitagora: diferențele coordonatelor nu se adună, se ridică la pătrat și se extrage radicalul — $\sqrt{3^2+4^2}=5$, nu $3+4=7$. Nu uita radicalul, și scade coordonatele, nu le aduna.
Panta și termenul liber greșite: $a$ este raportul dintre diferența ordonatelor și diferența absciselor, iar $b$ este $f(0)$, nu $f(1)$.
Aria triunghiului cu axele: catetele sunt lungimi, deci se iau pozitiv (punctul $(0,-4)$ dă cateta $4$), iar produsul lor se împarte la $2$.
Surse pentru partea istorică
- Descartes a publicat ideea în 1637, în Olanda; Fermat a descoperit-o independent fără să o publice; ambii au folosit o singură axă, perechea de axe apărând după traducerea latină din 1649 a lui Frans van Schooten; numele vine de la Cartesius — en.wikipedia.org
- Leibniz a folosit cuvântul funcție în 1673; Johann Bernoulli l-a definit într-o scrisoare către Leibniz în 1694 — mathshistory.st-andrews.ac.uk
- Euler a fost primul care a scris f(x) pentru valoarea funcției f în x — en.wikipedia.org
Text generat cu ajutorul unui model AI și verificat înainte de publicare.