Teorie · E1 Organizarea datelor, probabilități și elemente de statistică matematică · clasele V–VI

Rapoarte, proporții și procente; mărimi direct și invers proporționale; regula de trei simplă

Raportul, proporția și proprietatea ei fundamentală, procentele, mărimile direct și invers proporționale și regula de trei simplă, de la regula de bază la problemele care cer o idee, cu exemple rezolvate.

De unde vine

Ideea de proporție este una dintre cele mai vechi din matematică. Grecii o foloseau pentru a compara lungimi, dar au dat de o problemă: unele lungimi, ca latura și diagonala unui pătrat, nu au o unitate comună. Eudoxus din Cnidos (aproximativ 408–355 î.Hr.) a găsit o definiție a egalității a două rapoarte care funcționează și pentru astfel de lungimi. Teoria lui a ajuns până la noi prin Cartea a V-a a „Elementelor” lui Euclid.

Regula de trei simplă — din trei numere cunoscute îl afli pe al patrulea — era cunoscută matematicienilor chinezi înainte de secolul al II-lea d.Hr.; apare în culegerea „Cele nouă capitole ale artei matematice”. În Europa a devenit o regulă de manual abia mult mai târziu.

Procentele vin din practica banilor. În Roma antică, înainte să existe scrierea zecimală, se socotea des în sutimi: împăratul Augustus a pus o taxă de o sutime pe bunurile vândute la licitație. Expresia „la sută” vine din italianul „per cento”, iar semnul $\%$ s-a format treptat, pe măsură ce copiștii au prescurtat aceste cuvinte, până au rămas două cerculețe despărțite de o linie.

La ce folosește

La cumpărături, reducerile sunt procente. O geacă de $240$ de lei, redusă cu $25\%$, se ieftinește cu $\frac{25}{100}\cdot 240=60$ de lei, deci costă $180$ de lei. Tot procente sunt dobânzile la bancă, TVA-ul de pe bon și scumpirile anunțate la știri.

În bucătărie se folosește regula de trei simplă fără să-i spunem pe nume. O rețetă pentru $4$ persoane cere $300$ g de făină; pentru $6$ persoane îți trebuie $\frac{300}{4}\cdot 6=450$ g. Cantitățile sunt direct proporționale cu numărul de porții.

Scara unei hărți este un raport. Pe o hartă la scara $1:50\,000$, un drum de $3$ cm pe hartă are în realitate $3\cdot 50\,000=150\,000$ cm, adică $1{,}5$ km. Arhitecții și inginerii lucrează la fel cu planurile: toate lungimile desenului sunt proporționale cu cele reale.

De bază

Raportul numerelor $a$ și $b$ (cu $b\neq 0$) este $\frac{a}{b}$. O proporție este o egalitate de două rapoarte, $\frac{a}{b}=\frac{c}{d}$. Proprietatea fundamentală a proporției: produsul extremilor este egal cu produsul mezilor, $a\cdot d=b\cdot c$.

Un procent este o fracție cu numitorul $100$: $p\%$ din $N$ înseamnă $\frac{p}{100}\cdot N$.

Exemplu: $30\%$ din $120$ este $\frac{30}{100}\cdot 120=36$.

Exemplul 2: din $\frac{x}{4}=\frac{15}{6}$, prin proprietatea fundamentală, $6x=4\cdot 15=60$, deci $x=10$.

Două mărimi sunt direct proporționale dacă, atunci când una crește de câteva ori, și cealaltă crește de același număr de ori — raportul lor rămâne constant. Sunt invers proporționale dacă, atunci când una crește de câteva ori, cealaltă scade de același număr de ori — produsul lor rămâne constant.

Exemplul 3: $3$ kg de mere costă $12$ lei. Prețul este direct proporțional cu cantitatea, deci $1$ kg costă $4$ lei, iar $5$ kg costă $20$ de lei. Aceasta este regula de trei simplă: treci prin unitate, apoi înmulțești.

Mediu

Problemele de nivel mediu combină două reguli. Trei tipuri apar des.

Împărțirea în părți proporționale: dacă $\frac{a}{2}=\frac{b}{3}$ și $a+b=45$, notezi valoarea comună cu $k$, deci $a=2k$, $b=3k$ și $5k=45$.

Exemplu: $k=9$, deci $a=18$ și $b=27$. Verificare: $18+27=45$ și $\frac{18}{2}=\frac{27}{3}=9$.

Mărimi invers proporționale: întrebarea-cheie este „dacă una crește, cealaltă crește sau scade?”. Mai mulți muncitori termină mai repede, deci muncitorii și zilele sunt invers proporționale: produsul lor rămâne același.

Exemplul 2: $5$ muncitori termină o lucrare în $12$ zile. $3$ muncitori, în același ritm, o termină în $x$ zile, cu $3\cdot x=5\cdot 12=60$, deci $x=20$ de zile — mai mult, cum era de așteptat.

Procente aplicate succesiv: a doua modificare se calculează din prețul NOU. Un preț de $400$ de lei crește cu $10\%$ și ajunge la $440$ de lei; dacă apoi scade cu $10\%$, scăderea este $44$ de lei, iar prețul final este $396$ de lei, nu $400$.

Exemplul 3 (procent „invers”): după o reducere de $15\%$, un produs costă $340$ de lei. Prețul redus este $85\%$ din cel inițial, deci $\frac{85}{100}\cdot x=340$ și $x=400$ de lei. Nu se adună $15\%$ din $340$: procentul se referă la prețul inițial, pe care încă nu-l știi.

Avansat

Problemele grele cu procente și proporții se rezolvă aproape mereu cu una dintre trei idei.

Ideea 1 — urmărește ce nu se schimbă. Când se adaugă apă într-o soluție, cantitatea de sare rămâne aceeași; se schimbă doar masa totală.

Exemplu: avem $300$ g de soluție de sare cu concentrația $10\%$. Câtă apă trebuie adăugată ca să obținem concentrația $6\%$? Sarea este $\frac{10}{100}\cdot 300=30$ g și nu se schimbă. Dacă adăugăm $x$ g de apă, $\frac{30}{300+x}=\frac{6}{100}$, deci $300+x=500$ și $x=200$ g de apă.

Ideea 2 — un singur număr $k$ pentru mărimile invers proporționale. „Numerele $a$, $b$, $c$ sunt invers proporționale cu $2$, $3$, $4$” înseamnă $2a=3b=4c=k$, deci $a=\frac{k}{2}$, $b=\frac{k}{3}$, $c=\frac{k}{4}$.

Exemplul 2: suma de $260$ de lei se împarte la trei copii, invers proporțional cu $2$, $3$ și $4$. Atunci $\frac{k}{2}+\frac{k}{3}+\frac{k}{4}=\frac{13k}{12}=260$, deci $k=240$, iar copiii primesc $120$, $80$ și $60$ de lei. Verificare: $120+80+60=260$ și $2\cdot 120=3\cdot 80=4\cdot 60$.

Ideea 3 — un procent este un factor de înmulțire. A crește cu $20\%$ înseamnă a înmulți cu $1{,}2$; a scădea cu $20\%$ înseamnă a înmulți cu $0{,}8$. Două modificări succesive se înmulțesc: $1{,}2\cdot 0{,}8=0{,}96$, adică prețul final este cu $4\%$ mai mic decât cel inițial, oricare ar fi fost acesta. Cu factorii poți răspunde la întrebări de tipul „este posibil ca prețul să revină la valoarea inițială?” fără să cunoști prețul.

Greșeli frecvente

Împărțirea la $10$ sau la $1000$ în loc de $100$: $15\%$ din $80$ este $\frac{15}{100}\cdot 80=12$, nu $120$ sau $1{,}2$. Și nu este $80-15$: procentul este o parte din număr, nu un număr care se scade.

Răsturnarea unei fracții din proporție: din $\frac{x}{6}=\frac{10}{4}$ rezultă $x=\frac{6\cdot 10}{4}$, nu $\frac{6\cdot 4}{10}$. Și într-o proporție se păstrează rapoartele, nu diferențele: $x-6=10-4$ este greșit.

Confuzia dintre direct și invers proporțional: dacă muncitorii sunt mai puțini, lucrarea durează MAI MULT. Întreabă-te mereu în ce sens se mișcă cele două mărimi, apoi alege: raport constant sau produs constant.

A doua modificare de procent calculată din prețul inițial: după o reducere de $20\%$ la $250$ de lei, prețul este $200$ de lei, iar o creștere de $10\%$ înseamnă $20$ de lei, nu $25$.

La împărțirea în părți proporționale, oprirea la o singură „parte”: dacă $a+b=40$ și $\frac{a}{b}=\frac{3}{5}$, o parte este $40:8=5$, dar $b$ are $5$ părți, deci $b=25$. Raportul $\frac{3}{5}$ este între $a$ și $b$, nu între $a$ și sumă.

Media simplă a concentrațiilor: amestecând $200$ g de soluție $10\%$ cu $300$ g de soluție $20\%$, nu obții $15\%$. Aduni cantitățile de sare, $20+60=80$ g, și masele, $500$ g: concentrația este $\frac{80}{500}=16\%$.

Surse pentru partea istorică

  • Eudoxus din Cnidos (408–355 î.Hr.) a dat teoria proporțiilor valabilă și pentru lungimi incomensurabile, expusă în Cartea a V-a a Elementelor lui Euclid — mathshistory.st-andrews.ac.uk
  • Regula de trei era cunoscută matematicienilor chinezi înainte de secolul al II-lea d.Hr. (Cele nouă capitole ale artei matematice) și a fost folosită în Europa mult mai târziu — en.wikipedia.org
  • În Roma antică se calcula în sutimi; Augustus a impus o taxă de 1/100 pe bunurile vândute la licitație; semnul % provine din contracția italianului per cento — en.wikipedia.org

Text generat cu ajutorul unui model AI și verificat înainte de publicare.

Toate temele · Simulări

Exersează tema

O fișă cu 6 probleme pe această temă, de la ușor la greu, fără limită de timp. La final vezi rezolvările și la ce nivel te-ai oprit.

Toate fișele, pe clase

An unhandled error has occurred. Reload 🗙

Rejoining the server...

Rejoin failed... trying again in seconds.

Failed to rejoin.
Please retry or reload the page.

The session has been paused by the server.

Failed to resume the session.
Please retry or reload the page.